Definita cuvantului bem
BEM, Jósef (1794-1850), general polonez. A luat parte la revoluția poloneză din 1830-1831. Unul dintre conducătorii armatei revoluționare ungare în timpul Revoluției din 1848-1849. După cîteva succese împotriva armatei austriece, a fost învins de armata țaristă la Albești (iul. 1849); s-a refugiat în Imp. Otoman unde a adoptat islamul.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bem
BOÉM1, -Ă, boemi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Boemiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Boemiei sau populației ei, privitor la Boemia sau la populația ei. – Din n. pr. Boemia (derivat regresiv). Vezi definitia »
MORFONÉM s.n. Fonem cu funcțiune morfologică. [< fr. morphonème]. Vezi definitia »
STEM s.n. (Mar.) Acord de angajare a unei nave prin care armatorul se obligă să efectueze transportul, se hotărăsc data și locul încărcării, cantitatea de încărcat rămânând eventual a se stabili ulterior. [< engl. stem]. Vezi definitia »
sistém (-me), s. n. – Ansamblu de elemente organizate. – Var. înv. sistimă. Mr. sistimă. Fr. systéme și mai înainte (sec. XVIII), din ngr. σύστημα (Gáldi 254). – Der. din fr. sistematic, adj.; sistematiza, vb. Vezi definitia »
BETHLEHEM (BAYT LAHM), oraș pe malul de V al Iordanului ocupat de Israel, la SV de Ierusalim; 25 mii loc. (1971). Centru agricol. Vechi oraș în Iudeea. Potrivit Bibliei, locul nașterii lui Hristos. Biserica Nativității. Vezi definitia »