ÁRSIS s.n. (op. tesis) Silaba neaccentuată în versificația antică ; ridicare a vocii. ♦ Accent tonic. [< fr., lat., gr. arsis]. Vezi definitia »

APIS (în mitologia egipteană), taur sacru, adorat la Memfis. Considerat încarnare a lui Osiris sau a lui Ptah. Vezi definitia »

învís, -ă, adj. (înv.) înviat. Vezi definitia »

GNÁIS, gnaisuri, s. n. Rocă metamorfică compusă din cuarț, feldspat și mică. – Din germ. Gneiss, fr. gneiss. Vezi definitia »

OMÍS, -Ă, omiși, -se, adj. Care a fost lăsat la o parte, trecut cu vederea; neamintit. – V. omite. Vezi definitia »