Definita cuvantului benetite
BENETÍTE (‹ engl.) s. n. pl. Grup de gimnosperme fosile, care apar în Triasicul superior (Keuper) și se sting în Oligocen. Erau plante lemnoase, cu tulpina de 3-4 m, acoperite cu cicatrice foliare rombice, în vîrf un buchet de frunze (3 m lungime) și flori hermafrodite sau unisexuate și sesile (fără peduncul).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu benetite
PASIVITÁTE s. f. 1. Stare a celui pasiv (I 1); lipsă de activitate, de inițiativă, de interes; renunțare la acțiune; inactivitate; resemnare. 2. Însușire a unor metale sau aliaje de a nu fi atacate de unii acizi concentrați. – Din fr. passivité, germ. Passivität. Vezi definitia »
ARTIFICIALITÁTE s.f. Caracterul a tot ce este artificial; lipsă de naturalețe. [< artificial + -itate]. Vezi definitia »
coordonate epice Vezi definitia »
TRIPLICITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi triplu. – Din fr. triplicité. Vezi definitia »
AMABILITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi amabil. 2. atitudine, faptă, vorbă amabilă; compliment (1). (< fr. amabilité < lat. amabilitas) Vezi definitia »