VIGÍL, -Ă I. adj. care veghează; atent, deștept, treaz. II. s. m. membru al gărzii instituite în Roma antică de Augustus, pentru siguranța cetății în timpul nopții și paza contra incendiilor. (< fr. vigile, lat. vigil) Vezi definitia »

IMISCÍBIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu poate fi amestecat. [Cf. fr. immiscible]. Vezi definitia »

CÓCKTAIL s.n. v. cocteil. [DEX'98] Vezi definitia »

ACCESÍBIL, -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge ușor; care este la îndemâna cuiva. – Fr. accessible (lat. lit. accessibilis). Vezi definitia »

EXPUGNÁBIL, -Ă adj. care poate fi luat cu forța. (< fr. expugnable) Vezi definitia »