muhaia, muhaiale s. f. om lipsit de personalitate. Vezi definitia »

GRASEIÁ vb. I. intr. (Liv.) A pronunța sunetul r ca francezii. [Pron. -se-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. grasseyer]. Vezi definitia »

PAIDÉIA s. f. educație a spiritului uman, în Grecia antică, prin studiul filozofiei și științei. (< gr. paideia) Vezi definitia »

BRIA, Ion ( 1929-2002, n. Telega, jud. Prahova), teolog român. Prof. univ. la București. Preocupat de teologia sistematică și raportul dintre credință, cultură și spiritualitate („Dicționar de teologie ortodoxă”, „Destinul ortodoxiei”, „Credința pe care o mărturisim”). Vezi definitia »

SPOLIÁ, spoliéz, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier. Vezi definitia »