FRONTISPÍCIU, frontispicii, s. n. 1. Partea superioară a fațadei principale a unui edificiu. 2. Prima pagină a unei cărți, care, pe lângă titlu, poartă adesea numele autorului, gravuri simbolizând cuprinsul lucrării etc. ♦ Partea de sus de pe prima pagină a unui ziar, cuprinzând titlul și unele indicații. – Din fr. frontispice, lat. frontispicium. Vezi definitia »

PILAFGÍU, pilafgii, s. m. (Glumeț) Persoană căreia îi place pilaful. ♦ Epitet dat turcilor. [Var.: pilafcíu s. m.] – Pilaf + suf. -giu. Vezi definitia »

VÁLIU, valii, s. m. (În Imperiul Otoman) Guvernator al unui vilaiet. – Din tc. vali. Vezi definitia »

CREMATÓRIU, -IE, crematorii, adj., s. n. 1. Adj. Care servește la ardere, la incinerare. 2. S. n. Clădire amenajată cu instalații speciale, destinată incinerării cadavrelor. ♦ Cuptor pentru arderea gunoaielor. – Din fr. crématoire. Vezi definitia »

ROZÁRIU¹ s. n. culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria. (< lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire) Vezi definitia »