PLANTÓN s. n. serviciu de pază a armamentului și materialelor unei subunități, într-un dormitor etc., executat de ostași neînarmați. ◊ ostaș care execută acest serviciu. (< fr. planton) Vezi definitia »

INIÓN s.m. (Anat.) Protuberanță externă a osului occipital, folosită ca reper în măsurările antropometrice. [Pron. -ni-on. / < fr. inione]. Vezi definitia »

GLÁSBETON s. n. geam solid din tuburi de sticlă închegate cu beton. (< germ. Glasbeton) Vezi definitia »

CICLOFAZOTRÓN s. n. aparat care servește ca ciclotron și fazotron. (< fr. cyclophasotron) Vezi definitia »

MICROTRÓN, microtroane, s. n. (Fiz.) Ciclotron de tip special folosit pentru accelerarea electronilor. – Din fr., engl. microtron, germ. Mikrotron. Vezi definitia »