PLÁTCĂ¹ s. f. (În expr.) A intra (în) platcă = a) a pierde o partidă la jocul de cărți; b) a trebui să plătească o datorie. A pune (sau a face pe cineva) platcă = a face (pe cineva) să piardă la jocul de cărți. A rămâne platcă = a rămâne de rușine, a se face de râs. – Din scr., pol. platka. Vezi definitia »

pițirígă, pițiríge, s.f. (reg.) pietricică plată aruncată de copii pe luciul bălții, ca să facă salturi; pișpirigă. Vezi definitia »

SCENOTÉHNICĂ s.f. Tehnica aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. [Gen. -cii. / < scenă + tehnică]. Vezi definitia »

SCRÁBĂ s. f. v. scroambă. Vezi definitia »

IZALOBÁRĂ s.f. Linie care unește pe o hartă meteorologică punctele în care presiunea atmosferică a variat de la aceeași cantitate între două observații consecutive. [Var. isalobară s.f. / < fr. isallobare]. Vezi definitia »