STOP interj., (2, 3) stopuri s. n. 1. Interj. Stai! Oprește! ♦ (În telegrame, ca termen convențional pentru a marca sfârșitul unei fraze) Punct! 2. S. n. Oprire bruscă a mingii, a pucului la unele jocuri sportive. 3. S. n. Semafor care reglează circulația la întretăierea străzilor; lampa din spate a unui autovehicul, care se aprinde când autovehiculul frânează. 4. S. n. (Cin.; în compusele) Stop-cadru = efect folosit în cinematografie și televiziune, constând în oprirea mișcării și menținerea unei imagini staționare, după care se reia mișcarea, din faza la care a fost oprită. Stop-camera = procedeu de filmare combinată care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru, în efectuarea unor modificări scenice și reluarea filmării. – Din fr., engl. stop. Vezi definitia »

TRAHEOSCÓP s. n. instrument folosit în traheoscopie. (< fr. trachéoscope) Vezi definitia »

LIPOTRÓP, -Ă, lipotropi, -e, adj. (Biol.; despre substanțe) Care se fixează pe grăsimi și facilitează metabolismul; care previne acumularea de grăsimi. – Din fr. lipotrope. Vezi definitia »

DUROSCÓP s. n. aparat pentru controlul durității metalelor. (< fr. duroscope) Vezi definitia »

VIBROSCÓP s.n. (Fiz.) Instrument pentru măsurarea amplitudinii, frecvenței și a fazei vibrațiilor. [< fr. vibroscope]. Vezi definitia »