ERUDÍT, -Ă adj. Cu cunoștințe vaste; învățat, savant. ♦ (Despre opere științifice) Care arată erudiție, cunoștințe multe și profunde. [Cf. fr. érudit, lat. eruditus – cioplit, instruit]. Vezi definitia »

SFINȚÍT², -Ă, sfințiți, -te, adj. (Bis.) 1. Asupra căruia a fost invocat harul divin pentru a-i da un caracter sacru. 2. Epitet de onoare dat clericilor. – V. sfinți¹. Vezi definitia »

VESTEGĂLUÍT adj. v. vestegălui. [Sinonime] Vezi definitia »

BOBOȘÍT, boboșiți, adj.m. (Reg.; despre ochi) Holbat, bulbucat. – Din bob¹. Vezi definitia »

nesocotit, pus pe pozne Vezi definitia »