citi, citesc I v. t. a ghici intențiile cuiva. II v. i. a bea, a trage la măsea. Vezi definitia »

cipotí, cipotésc, vb. IV (reg.) a zbiera, țipa. Vezi definitia »

HÂRȘTI interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de frecarea sau de zgârierea suprafeței aspre a două obiecte. ♦ Cuvânt care imită zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezând etc. ceva). [Var.: harș, hârș interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). – Onomatopee. Vezi definitia »

RĂSCITÍ, răscitesc, vb. IV. Tranz. A citi același lucru de multe ori. – Răs- + citi. Vezi definitia »