Definita cuvantului berkeliu
BERKÉLIU (‹ fr. {i}; Berkeley oraș) s. n. Element chimic radioactiv (Bk; nr. at. 97), din familia actinoidelor. A fost sintetizat de S.G. Thompson și colaboratorii săi (1949), prin bombardarea americiului cu particule α.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu berkeliu
ADÁGIU s. n. maximă, sentință, aforism, apoftegmă, dicton. (< lat. adagium) Vezi definitia »
SUBSÍDIU, subsidii, s. n. Ajutor bănesc acordat (de stat) în unele țări unei persoane, unei instituții etc. – Din fr. subside, lat. subsidium. Vezi definitia »
ATHANASIU, Sava (1861-1946, n. Ruginești, jud. Vrancea), geolog român. M. de onoare a Acad. (1945), prof. univ. la Iași și București. Studii asupra flișului și formațiunilor neogene din Carpații Orientali. Cercetări paleontologice asupra mamiferelor terțiare și cuaternare din România. Vezi definitia »
PERSONÁGIU s. n. v. personaj. Vezi definitia »
CONTUBÉRNIU s.n. (Ant.) 1. Cort militar roman. 2. Grup de zece soldați romani (care ocupau același cort). 3. (În dreptul roman) Uniune, asociație între doi sclavi sau între un om liber și un sclav. 4. (Fig.) Coabitare ilicită între două persoane de sex diferit. [Pron. -niu. / cf. it. contubernio, lat. contubernium]. Vezi definitia »