Definita cuvantului ceas
CEAS busolă, ceapă, ceapă roșie, moară, moară albă / galbenă / roșie, morișcă, phirnitor.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu ceas
Oras situat in judetul Prahova, Romania,pe malul stang al raului Prahova, aprox. 14.0 mii locuitori, mentionat documentar pentru prima data in 1513. Vezi definitia »
PANCREÁS s.n. Glandă situată între ficat și splină, având o secreție externă, necesară digestiei, și una hormonală, necesară pentru reglarea zahărului din organism. [Pron. -cre-as. / < fr. pancréas, cf. gr. pankreas]. Vezi definitia »
TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler; (astăzi) talerul cântarului pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. ♦ Lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește. 2. Cupă; ceașcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.]Tc. tas. Vezi definitia »
As9JjH <a href=„http://llrxiuriptvk.com/”>llrxiuriptvk</a>, [url=http://zlgcwbwscsyw.com/]zlgcwbwscsyw[/url], [link=http://rziovtghjslf.com/]rziovtghjslf[/link], http://wdivgiubblkj.com/ Vezi definitia »
GLAS, glasuri, s. n. 1. Ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane; facultate specifică omului de a emite sunete articulate; voce. ◊ Loc. adv. Într-un glas = (toți) deodată; în unanimitate. ◊ Expr. A da glas = a) a striga; b) a exprima (oral sau în scris). A ridica (sau a înălța) glasul = a vorbi, a răspunde cu un ton ridicat, tare, răstit; a protesta. A căpăta (sau a prinde) glas = a căpăta curaj, a-și reveni (și a începe să vorbească). A-i pieri (cuiva) (sau a i se stinge, a-și pierde) glasul = a nu mai putea să vorbească, să răspundă; a nu mai avea ce răspunde. ♦ (La pl.) Murmur sau vuiet produs de mai multe persoane (care vorbesc concomitent). ♦ Ciripit sau cântec al păsărilor. ♦ Strigăt produs de unele animale. 2. Fig. Zgomot produs de vânt, de o apă etc.; sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor. 3. Fig. (Înv.) Veste, știre. 4. Denumire dată scării muzicale în cântarea bisericească răsăriteană. ♦ Fiecare dintre cele opt moduri (3) fundamentale după care se execută cântările bisericești. – Din sl. glasŭ. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z