șoanghér (-ri), s. m. – Ungur (nume depreciativ). Creație expresivă, care pare să se combine cu boanghen și cu șogor „cumnat”, sau cu oricare alt element. – Der. șoangheră (var. șoangheriță), s. f. (unguroaică); șogan, s. m. (poreclă dată de țăranii din Mold. de N. celor din Bucovina), cu pierderea infixului nazal. Cf. șoacăț. Vezi definitia »

CERIFÉR², -Ă adj. Care conține ceriu. [< fr. cérifère, cf. lat. cerium – ceriu, ferre – a purta]. Vezi definitia »

DÓGGER [-GHER] s. n. epoca mijlocie a jurasicului. (< engl., fr. dogger) Vezi definitia »

niștér (-re), s. n. – Lanteță. Tc. nișter (Lokotsch 1576; Tiktin), cf. ngr. νηστέρι. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

mucarér (mucaréruri), s. n. – Confirmare anuală a domnitorului de către sultan și darul oferit de domn cu aceeași ocazie. – Var. mucarel. Tc. (arab.) mukarrer „confirmat” (Șeineanu, III, 82). Sec. XVIII, înv. Dubletul lui mucaremea, s. f. (cu același sens), din tc. mukareme „onoare”, sec. XVIII, înv. Vezi definitia »