AUTOTOMÍE s. f. 1. autoamputare a unei părți a corpului la care recurg unele animale (șopârla, crabii). 2. capacitate pe care o au unele organisme vegetale de a-și reface unele părți desprinse spontan. (< fr. autotomie) Vezi definitia »

HIGROSCOPÍE s. f. (Rar) Higrometrie. – Din fr. hygroscopie. Vezi definitia »

HIPERPROSEXÍE s. f. concentrare exagerată a atenției. (< fr. hyperprosexie) Vezi definitia »

MODERÁȚIE, moderații, s. f. Însușirea de a fi moderat; atitudine moderată; micșorare, reducere; cumpătare, măsură. [Var.: moderațiúne s. f.] – Din lat. moderatio, fr. modération, it. moderazione. Vezi definitia »

TAXIOLOGÍE s. f. Disciplină orientată spre optimizarea acțiunilor umane prin aplicarea ciberneticii și a criteriilor rezultate din studiul stereotipului dinamic la om. [Pr.: -xi-o-] – Probabil din fr. Vezi definitia »