TRÓMPĂ s.f. 1. Prelungire cărnoasă în formă de tub a nasului unor animale ca elefantul, tapirul etc. ♦ Organ în formă de tub, adaptat pentru supt, la unele insecte. ♦ Conductă, canal prin care se elimină celulele sexuale formate în ovar; oviduct. ♦ Trompa lui Eustache = canal interior al urechii care face legătura între timpan și faringe. 2. (Tehn.) Aparat folosit pentru evacuarea gazelor dintr-un recipient. 3. (Arhit.) Element de construcție, în formă de boltă trunchiată, înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan octogonal. [< fr. trompe, cf. germ. Trumpa]. Vezi definitia »

cricálă s.f. (reg.) un fel de tocană. Vezi definitia »

TASTIÉRĂ s. f. 1. mecanism care declanșează sunetele unui tub de orgă sau coardele unor instrumente cu claviatură. 2. (la instrumentele cu coarde) placă din lemn tare, fixată deasupra cutiei de rezonanță, pe care se apasă cu degetul corzile. (< it. tastiera) Vezi definitia »

BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Bandă de stofă, de piele sau de fir (pusă de-a curmezișul pieptului), de care se agață sabia, se atârnă pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = de-a curmezișul spatelui. Armă în bandulieră. [Pr.: -li-e-] – Fr. bandoulière. Vezi definitia »

SANSEVIERĂ s. f. plantă tropicală decorativă din familia liliaceelor, cu frunze lungi, cărnoase, din fibrele cărora se fac sfori, pânză etc. (< fr. sansevière) Vezi definitia »