-GLÓSĂ² elem. v. gloso-. Vezi definitia »

ESCHÍVĂ, eschive, s. f. Procedeu tehnic de apărare folosit în box, care constă în aplecarea laterală a capului sau îndoirea picioarelor, pentru a lăsa lovitura adversarului să treacă pe alături sau pe deasupra. – Din fr. esquive. Vezi definitia »

EVOLÚTĂ s.f. 1. (Mat.) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. 2. (Bot.) Organ răsucit spre partea dorsală. [< engl. evolute, germ. Evolute, cf. lat. evolutus – desfășurat]. Vezi definitia »

MULÚRĂ, muluri, s. f. Profil arhitectural cu funcție ornamentală. – Din fr. moulure. Vezi definitia »

MĂCINĂTÚRĂ, măcinături, s. f. (Rar) Măcinare. ♦ (Concr.) Ceea ce rezultă în urma măcinării; măciniș. 2. Pământ ros de ape; mâncătură, surpătură. – Măcinat¹ + suf. -ură. Vezi definitia »