MILOGÍRE, milogiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a se milogi și rezultatul ei: lamentare, tânguire. – V. milogi. Vezi definitia »

MUTILÁRE, mutilări, s. f. Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; p. ext. sluțire, desfigurare. – V. mutila. Vezi definitia »

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra. ◊ Expr. A lua apărarea (cuiva) = a interveni în ajutorul cuiva. ♦ Una dintre formele principale de luptă, care constă din oprirea și înfrângerea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor necesare acestei acțiuni. ♦ (Concr.) Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției. Vezi definitia »

DEZOLÁRE s.f. 1. Tristețe, jale, mâhnire adâncă; dezolațiune. 2. (Fig.) Singurătate tristă și apăsătoare; pustiu. [< dezola]. Vezi definitia »

CONCESIONÁRE, concesionări, s. f. Faptul de a concesiona. [Pr.: -si-o-] – V. concesiona. Vezi definitia »