NĂPĂSTUÍ, năpăstuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face cuiva o nedreptate, un rău; a nedreptăți, a persecuta, a asupri pe cineva. 2. A învinui pe nedrept; a ponegri, a calomnia, a defăima. – Din sl. napastovati. Cf. năpastă. Vezi definitia »

a face un cui expr. (tox.) a confecționa o țigară de marijuana. Vezi definitia »

hămui, hămuiesc I v. t. (intl.) a aresta; a închide. 2. II v. r. a se căsători. Vezi definitia »

zbrehúi (reg., fam.) adj. m., f. zbrehúie; pl. m. și f. zbrehúi . Vezi definitia »

humultuí, humultuiésc, vb. IV (reg.) a butăși via pe unde este rară; a răsădi, a prepune. Vezi definitia »