TACÍT, -Ă adj. Care nu este exprimat formal; făcut pe tăcute, în tăcere. [Cf. fr. tacite, lat. tacitus]. Vezi definitia »

ȚIGĂNĂRÍT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi. – Țigan + suf. -ărit. Vezi definitia »

carapelít, carapelíți, s.m. (înv.) 1. varietate de stejar. 2. carpen. Vezi definitia »

flecuit, -ă, flecuiți, -te adj. beat. Vezi definitia »

BORNÍT (‹ fr. {i}; {s} von Born) s. n. Sulfură dublă de cupru și fier, care conține calcopirită, calcozină și argint formată în faza hidrotermală sau pe cale metasomatică. Are culoare arămie închisă, roșie și cu timpul se acoperă cu o peliculă irizată albastră. Este utilizat ca min. de cupru. Vezi definitia »