a-i sparge (cuiva) geamurile expr. (adol., sport. – la fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului. Vezi definitia »

ȘATRÁNGE s. f. pl. (Înv.) Șah (2). ◊ Loc. adj. În șatrange = în carouri, cadrilat. – Din tc. șatranç. Vezi definitia »

RĂSCOÁGE s. f. Plantă erbacee meliferă cu frunze moi, lanceolate și cu flori mari, roșii-purpurii sau albe (Chamaenerion angustifolium). – Et. nec. Vezi definitia »

ATRÁGE vb. III. tr. 1. A trage, a aduce la (către) sine. ♦ A hotărî, a determina (pe cineva) să facă ceva. 2. (Fig.) A ispiti, a ademeni. 3. A avea ca urmare, drept consecință. [P.i. atrág, perf.s. atrăsei. / < trage, după fr. attirer, it. attrarre]. Vezi definitia »

hroșcoroáge s.f. pl. (reg.) cizme vechi mari (pentru picioare mici); hodroage, șotoroage, șotroage, târăitoare. Vezi definitia »