aoáce, adv. – Acolo, colo. Var. aoaci. – Mr. auați. Lat. illāc-ce, cu a- caracteristic funcției adv. (DAR). Din lat. *ad hocce, după Philippide, ZRPh., XXXI, 1907, p. 292, și Pascu, I, 46. În Trans. de V. Vezi definitia »

PONTÍFICE s. m. pontif (1). (< lat. pontifex, it. pontifice) Vezi definitia »

RĂSCOÁCE, răscóc, vb. III. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Răs- + coace. Vezi definitia »

VICE- elem. „în loc de locțiitor, adjunct”. (< fr. vice-, cf. lat. vice) Vezi definitia »

MATRÍCE s. f. 1. organ al mamiferelor în care se dezvoltă fătul până la naștere; uter. ◊ (fig.) origine. 2. substanța fundamentală a țesutului conjunctiv. 3. partea fundamentală, nediferențiată, a citoplasmei, a cromozomilor etc. 4. substanță în care este inclusă o fosilă. 5. (mat.) tablou dreptunghiular dintr-un anumit număr de linii sau rânduri dispuse în coloane. 6. (stat.) aranjament ordonat al unui ansamblu de elemente. (< fr. matrice, lat. matrix, -icis) Vezi definitia »