Definita cuvantului ioniliescu
ION ILIESCU Bunica, Ilici, Nea Nelu, Nelu Cotrocelu.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu ioniliescu
pițumáicu s.n. (reg.) firidă pentru lemne sub cuptorul vetrei sau lângă cuptor; cotlon. Vezi definitia »
CEAUȘESCU, Nicolae (1918-1989, n. Scornicești), om politic comunist român. Membru al P.C.R. (din 1933). Arestat și condamnat pentru agitație comunistă în repetate rânduri, C. a contribuit la instaurarea regimului comunist în România, în urma ocupării țării de trupele sovietice. A aparținut grupului de comuniști „dinlăuntru” opus grupului de la Moscova venit în România după august 1944. După moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej a fost ales prim-secretar al C.C. al P.C.R. (1965), secretar general al C.C. al P.C.R. (1965-1969), apoi secretar general al P.C.R. (1969-1989). A îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului de Stat (1967-1974), președinte al R.S.R. (1974-1989). În primii ani după instalarea la conducerea P.C.R. a continuat și dezvoltat politica precedesorului său de deschidere în politica internă și internațională. Protestul său public împotriva invadării Cehoslovaciei de trupele Tratatului de la Varșovia în 1968 i-a atras puternice simpatii în țară și în opinia publică din Occident. Din 1971 a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist bazată pe un cult al personalității, fără precedent în istoria României. După 1980, situația României, deteriorată continuu pe toate planurile, a determinat o mare nemulțumire populară, care a izbucnit în decembrie 1989, când C. a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte și executat (25 dec.). Soția sa Elena a avut o influență politică nefastă în conducerea țării. A fost judecată, condamnată la moarte și executată împreună cu el. Vezi definitia »
BAICULESCU, George (1900-1973, n. sat Rubla, jud. Buzău), bibliograf și istoric român. Studii („Publicațiile periodice românești”) și ediții. Vezi definitia »
ceferescu s. m. invar. 1. conductor. 2. acar. Vezi definitia »
BUNESCU, Marius (1881-1971, n. Caracal), pictor român. Portrete, naturi moarte, compoziții, peisaje urbane („Peisaj de iarnă”, „Poarta neamului”), caracterizate prin construcția aspră a formelor și prin discreția și severitatea coloritului. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z