Definita cuvantului bioturbație
BIOTURBÁȚIE s. f. Proces prin care organismele animale (litorale, neritice și batiale) prelucrează și modifică substratul lor natural generînd noi structuri sedimentare.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bioturbație
OSTEOPATÍE, osteopatii, s. f. Boală a unui os sau a sistemului osos. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéopathie. Vezi definitia »
MÂNDRÍE, mândrii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție, de plăcere, de bucurie; ceea ce produce mulțumire, satisfacție, plăcere, bucurie; sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii. ♦ Ceea ce constituie prilej de laudă, de fală, de mulțumire. 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii; orgoliu, trufie, îngâmfare. – Mândru + suf. -ie. Vezi definitia »
HOMOMERÍE s. f. (biol.) 1. egalitate numerică, uniformitate a părților unor organe ale aceleiași specii. 2. influență reciprocă identică a factorilor ereditari. (< fr. homomérie) Vezi definitia »
dimerlíe (dimerlíi), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, baniță (21,5 l). – Var. dimirlie, ghimirlie, ghimirliu. Tc. dimerli „de fier” (Șeineanu, II, 157; Bogrea, Dacor., I, 276; Tiktin; Candrea), deoarece în trecut erau măsuri de fier sau de tablă. Vezi definitia »
RACHIERÍE2, rachierii, s. f. (Înv.) Fabrică sau depozit de rachiu. [Pr.: -chi-e-] – Rachiu + suf. -erie. Vezi definitia »