HIDROSTÁTIC, -Ă, hidrostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele. 2. Adj. Care se referă la echilibrul fluidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațe egale, întrebuințată pentru determinarea densității solidelor și a lichidelor. – Din fr. hydrostatique. Vezi definitia »

ELECTROCÁSNIC, -Ă, electrocasnici, -ce, adj. (Despre aparate) Care este folosit în gospodărie și este acționat electric; electromenajer. – Electro- + casnic. Vezi definitia »

TÉRMIC, -Ă I. adj. referitor la căldură; care produce căldură. ♦ centrală ~ă = termocentrală. II. s. f. 1. parte a fizicii aplicate care studiază căldura și legile ei. 2. (met.) curent vertical declanșat prin termoconvecție. (< fr. thermique) Vezi definitia »

LUCIFÉRIC, -Ă, luciferici, -ce, adj. (Livr.) Demonic. – Lucifer (n. pr.) + suf. -ic. Vezi definitia »

UȘÁRNIC, -Ă, ușarnici, -ce, s. m. și f., adj. (Depr.) (Persoană) care umblă pe la ușile altora, căreia nu-i place să stea acasă. – Ușă + suf. -arnic. Vezi definitia »