INTEROGÁ vb. I. tr. A pune întrebări; a examina (elevi). ♦ A supune (pe cineva) la interogatoriu. [P.i. 3,6 -ghează. / < lat., it. interrogare, fr. interroger]. Vezi definitia »

Vb.(reg)a zgâlțâi Vezi definitia »

ANTOLOGÁ, antologhez, vb. I. Tranz. A include într-o antologie. – De la antologie. Vezi definitia »

schemni-agá s.m. (înv.) înalt demnitar turc, care oferea sultanului scăunelul, împodobit cu plăci de argint, la urcarea sau coborârea acestuia de pe cal; demnitar turc care instala noul domn numit de Poartă în Țările Române. Vezi definitia »

AROGÁ, aróg, vb. I. Tranz. A-și atribui în mod abuziv o calitate, un drept. – Din fr. s'arroger, lat. arrogare. Vezi definitia »