arpégiu (arpégii), s. n. – Executare succesivă a notelor unui acord. It. arpeggio. Vezi definitia »

plenilúniu s.n. (înv.) lună plină. Vezi definitia »

CONDROCRÁNIU s.n. (Biol.) Craniu cartilaginos al embrionului. [Pron. -niu. / < fr. chondrocranium, cf. gr. chondros – cartilaj, kranion – craniu]. Vezi definitia »

FABULATÓRIU, -IE adj. referitor la fabulație; care fabulează. (< fr. fabulateur, lat. fabulator) Vezi definitia »

KÁLIU s.n. Metal alcalin moale, de culoare albă-argintie, foarte reactiv, care în natură se găsește sub formă de săruri și se întrebuințează ca îngrășământ agricol sau la fabricarea sticlei; potasiu. [Sil. -liu pron. -lìu; art. káliul; simb. K] (din germ. Kalium < lat. kali [din salsola kali = săricică, ciurlan, plantă din care, prin ardere, se obținea sodă] < ar. qalī, formă vulg. din qily = săricică; cenușa rezultată în urma arderii ei; v. și alcaliu) [def. NODEX; etim. TLF] Vezi definitia »