DEMOCRATÍSM s. n. totalitatea principiilor care exprimă și asigură libertățile democratice. (< fr. démocratisme) Vezi definitia »

SELECȚIONÍSM s. n. teorie care admite selecția naturală în biologie. (< fr. séléctionnisme) Vezi definitia »

STÂNGÍSM, stângisme, s. n. Atitudine, manifestare etc. politică cu caracter sectar, exclusivist în aplicarea unor soluții extreme în interiorul unui partid de stânga. – Stâng + suf. -ism Vezi definitia »

PANSLAVÍSM s. n. (fr. panslavisme) Curent politic, apărut în Rusia, în sec. 19, care preconiza unirea tuturor popoarelor slave într-un singur stat; ansamblul teoriilor și al mișcărilor politico-culturale care au urmărit unificarea tuturor popoarelor slave într-o singură entitate politică (sub protecția Rusiei). S-a conturat în sec. 19, în special în țările Europei Centrale, supuse dominării austriece. În 1848, a avut loc, la Praga, Congresul naționalităților slave, sub președinția lui F. Palacky, care urmărea realizarea unei federații. Constituirea Imperiului Austro-Ungar (1867) a frustrat însă așteptările mișcării. Către sfârșitul sec. 19, s-a manifestat și un partid democrat în jurul lui M. Bakunin, care relua, în parte, idealul unitar al decembriștilor. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 – DEI.) Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »