Definita cuvantului bîlină
BÎLINĂ (‹ rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bîlină
STRÁNĂ, strane, s. f. 1. Fiecare dintre scaunele așezate, în Biserica ortodoxă, la dreapta și la stânga iconostasului, de-a lungul pereților naosului, pe care stau în timpul slujbei credincioșii. 2. Parte destinată cântăreților într-o biserică, unde se află de obicei și un pupitru pentru cărți. – Din sl. strana. Vezi definitia »
VIDEOFRECVÉNȚĂ s. f. fiecare dintre frecvențele în spectrul semnalului de imagine al unui canal de televiziune. (< fr. vidéofrequence) Vezi definitia »
PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki. Vezi definitia »
RUÁDĂ s. f. mișcare inversă a cabrării calului, în ridicarea trenului posterior de la sol, animalul executând o azvârlire, sprijinindu-se pe trenul anterior. (< fr. ruade) Vezi definitia »
STRATISFÉRĂ s.f. (Geol.) Pătură de roci sedimentare de la suprafața litosferei. [Et. incertă]. Vezi definitia »