DURÍNĂ s.f. Maladie gravă și contagioasă la cai, care se manifestă prin leziuni ale organelor genitale, apoi prin leziuni ganglionare și nervoase. [< fr. dourine]. Vezi definitia »

lăstăvíță (-țe), s. f. – (Banat) Bucată de pînză sau de postav. Sl., cf. rus. lastovica „buzunar”; dar lipsește etimonul direct. Legătura cu sb. lastavica „rîndunică”, indicată de DAR, nu este certă. Vezi definitia »

barbétă (favoriți, parâmă) (rar) s. f., g.-d. art. barbétei; pl. barbéte Vezi definitia »

ENDOTÉCĂ s. f. 1. peretele intern al sporogonului și al sacului embrionar. 2. membrana internă a lojei anterelor. 3. stratul intern al grăuntelui de polen. (< fr. endothèque) Vezi definitia »

LEVÁTĂ s.f. 1. Totalitatea cărților de joc pe care le strânge de pe masă cel care a câștigat la un moment dat. 2. Cantitate de fire toarse aflată pe țevile mașinii de filat după înfășurarea acestora. [< it. levata, cf. fr. levée]. Vezi definitia »