CAROTÁJ, carotaje, s. n. Determinare prin foraj a structurii și compoziției straturilor scoarței terestre, bazată pe analiza probelor carotelor (2) sau pe măsurarea mărimilor fizice caracteristice ale rocii străbătute. – Din fr. carottage. Vezi definitia »

ECORNÁJ s.n. Decornare. [< fr. écornage]. Vezi definitia »

ACUPLÁJ s.n. Cuplaj. ♦ Dispozitiv care realizează legătura între organele de acționare ale unei mașini, făcând să se transmită mișcarea de la o piesă la alta. [< fr. accouplage]. Vezi definitia »

VIBROMASÁJ, vibromasaje, s. n. Masaj pe bază de vibrații (electrice). – Din fr. vibromassage. Vezi definitia »

AMORSÁJ s. n. strat de tencuială, legătura dintre zidărie și grund. (< fr. amorșage) Vezi definitia »