AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + conserva. Vezi definitia »

EXCAVÁ vb. tr. a săpa o cavitate în scoarța pământului și a îndepărta materialul rezultat. (< fr. excaver, lat. excavare) Vezi definitia »

va vb. – A merge. Lat. vadĕre (Pușcariu 1847; REW 9117). Ca și în celalate idiomuri romanice este vb. defectiv, practic fără conjug. Se păstrează în expresia mai va „mai este mult” literalmente „merge mai mult”. Înv., în Trans., (sec. XVI) se citează formele de imperativ vă, pl. va(re)ți. Deși există părerea generală că viitorul rom. se formează cu auxiliarul a voi, probabil acest auxiliar este prezentul lui va, confundat pe urmă cu a voi (voi, vei, va, vom, veți, vor). Pentru această formare a viitorului, cf. fr. și sp. (voi cînta, cf. fr. je vais chanter, sp. voy a cantar) și Pușcariu, Dacor., VI, 387-93. Vezi definitia »

a nu avea texte cu cineva expr. a nu avea nimic în comun cu cineva Vezi definitia »

a se uita în gura cuiva expr. a da (în mod mecanic) ascultare sfaturilor cuiva; a da crezare vorbelor cuiva. Vezi definitia »