Definita cuvantului blanchard
BLANCHARD [blãșár], Jean Pierre (1753-1809), aeronaut francez. Inventatorul parașutei (1785).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu blanchard
GUARD s. m. Bodyguard. -Din engl. /body/guard Vezi definitia »
surd (-dă), adj. – 1. Care nu aude. – 2. Slab, care nu se aude. – Mr., megl., istr. surd. Lat. surdus (Pușcariu 1700; REW 8474); cf. it., sp. sordo, prov., cat. sort, fr. sourd, port. surdo, alb. surdh; (Philippide, II, 656). – Der. de(-a) surda, adv. (degeaba, inutil), cu o evoluție asemănătoare lat. absurdus, cf. fr. dialogue de sourds (contaminarea cu degeaba, Gamillscheg, Olt., 111, nu pare să prezinte interes), mr. na surda; surdă, s. f. (becață, Gallinazo gallinula), după fr. sourde; surdomut, s. m., după fr. sourd-muet; surditate, s. f., după fr. surdité; surzi (var. asurzi), vb. (a face să-și piardă auzul; a rămîne surd; a amortiza, a atenua zgomotul), din lat. surdescĕre, vulgar *surdῑre; surzie (var. surdenie), s. f. (surditate); surzilă, s. m. (poreclă pentru un surd); surdină, s. f., din fr. sourdine. Vezi definitia »
a se lega de gard expr. a abandona, a renunța (la ceva). Vezi definitia »
FILOZOFÁRD s.m. (Peior.) Cel care face speculații filozofice de calitate îndoielnică. [< fr. philosophard]. Vezi definitia »
BOLÁRD s. m. stâlp scurt de metal, lemn sau beton, montat pe chei, la ancorarea navelor. (< fr. bollard) Vezi definitia »