Definita cuvantului blestem
BLESTÉM (‹ blestema) s. n. Invocație cu funcție de sancțiune, prin care se cheamă mînia sau urgia unei divinități asupra unei ființe sau obiect în scop de răzbunare ♦ B. divin = b. adresat de Dumnezeu perechii primordiale Adam și Eva, după înfruptarea din Pomul Cunoștinței, anulat apoi prin răscumpărarea săvîrșită de Hristos. ♦ (În basme și legende) Vrajă căzută asupra cuiva sau a ceva.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu blestem
EPIFONÉM s. n. exclamație sentențioasă prin care se termină, se rezumă un discurs, o povestire. (< fr. épiphonème) Vezi definitia »
ERITÉM, eriteme, s. n. Roșeață în formă de pete, care apare pe pielea corpului în diferite boli. – Din fr. érythème. Vezi definitia »
SUPERSISTÉM s. n. 1. sistem ierarhic superior altuia. 2. diasistem. (< fr. supersystème) Vezi definitia »
GLOSÉM s. n. cea mai mică unitate lingvistică capabilă a servi ca suport unei semnificații. (< fr. glossème) Vezi definitia »
SÁTEM s. n. limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetul s înaintea vocalelor e și i. (< germ. Satem/sprache/) Vezi definitia »