Definita cuvantului blestemat
BLESTEMÁT, -Ă (‹ blestema) adj., s. m. și s. f. 1. (Persoană) care formează obiectul unui blestem. ♦ Pictori blestemați = nume dat artiștilor postimpresioniști de la sfîrșitul sec. 19 și începutul sec. 20, considerați atît din punct de vedere al operei cît și al nonconformismului social un pericol pentru societatea vremii. 2. (Om) ticălos, rău, nemernic (în comportări). ♦ Adj. Nefavorabil, neprielnic.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu blestemat
INTRÁT s. n. (Rar) Faptul de a intra; (concr.) intrare (1). – V. intra. Vezi definitia »
MINERALIZÁT, -Ă, mineralizați, -te, adj. Care s-a transformat în mineral sau în apă minerală. – V. mineraliza. Vezi definitia »
INIȚIÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care a primit (primele) cunoștințe într-un domeniu (într-o religie, într-un cult secret, într-o știință etc.). [Pron. -ți-at. / < iniția]. Vezi definitia »
ÎNRĂDĂCINÁT, -Ă, înrădăcinați, -te, adj. Fixat în pământ prin rădăcini. ♦ Fig. pătruns adânc (în conștiință, în obișnuință etc.). – V. înrădăcina. Vezi definitia »
APLECÁT, -Ă, aplecați, -te, adj. Care și-a schimbat poziția (verticală); îndoit, înclinat, plecat, adus. – V. apleca. Vezi definitia »