Definita cuvantului brigadă
BRIGÁDĂ, brigăzi, s. f. 1. Mare unitate militară, formată dintr-un număr variabil de regimente, batalioane și divizioane. 2. Formație (stabilă) de lucru, compusă din muncitori organizați adesea pe echipe și pe schimburi sau pe faze de operație, în vederea îndeplinirii unei sarcini de producție. 3. (În sintagma) Brigadă silvică = subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane, și condusă de un brigadier silvic. 4. (Ieșit din uz; în sintagma) Brigadă artistică = colectiv în cadrul mișcării artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din viața colectivului din care făcea parte. – Din fr. brigade, rus. brigada.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu brigadă
BALIVÉRNĂ, baliverne, s. f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. – Din fr. baliverne. Vezi definitia »
PESCĂRÍȚĂ, pescărițe, s. f. 1. Femeie care se ocupă cu pescuitul 2. (Ornit.) Nume dat mai multor specii de pescăruși; pasăre care aparține acestor specii. – Pescar + suf. -iță. Vezi definitia »
APOCÓPĂ s.f. 1. Cădere a unui sunet, a unei silabe sau a unui grup de silabe de la sfârșitul unui cuvânt. 2. Fractură în care o parte a osului este pierdută. [< fr. apocope, cf. lat. apocopa, gr. apokope < apo – afară, koptein – a tăia]. Vezi definitia »
pomușoáră, pomușoáre, s.f. (reg.) 1. strugurel, strugure mic. 2. coacăz, coacăză. 3. agriș, agrișă. 4. coacăz sălbatic cu fructe roșii și acre; păltior. 5. plantă americană cu flori roșcate sau galbene, cu fructe în ciorchini, cultivată și la noi ca plantă ornamentală. 6. plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii, folosită în medicină; lăsnicior. Vezi definitia »
HALTÉRĂ s.f. 1. Aparat alcătuit din două rânduri de discuri metalice legate între ele printr-o bară, folosit în atletica grea. ♦ (la pl.) Sport practicat cu acest aparat. 2. (la pl.) Balansiere (3). [< fr. haltère, cf. gr. halter – balanță]. Vezi definitia »