DIPLOMAȚÍE s.f. 1. Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi peste graniță pentru a asigura legături reciproce cu celelalte state și a realiza obiectivele politicii sale externe. ♦ Ansamblu de metode și de procedee folosite în domeniul relațiilor internaționale dintre state. ♦ Carieră, funcție de diplomat. ♦ Totalitatea diplomaților. 2. Abilitate, dibăcie, pricepere (în purtări etc.). [Cf. fr. diplomatie, it. diplomazia]. Vezi definitia »

VOLEMÍE s. f. volumul total de sânge din organism. (< fr. volémie) Vezi definitia »

DEPUTĂȚÍE s.f. 1. Demnitate, funcție de deputat. 2. Delegație de deputați; solie. [Gen. -iei, var. deputațiune s.f. / < deputat + -ie]. Vezi definitia »

MELISOTERAPÍE s.f. Tratament cu venin de albine. [Gen. -iei. / cf. gr. melissa – albină, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

jugléie s.n. pl. (reg.) picioarele de la genunchi în jos (lungi și descoperite). Vezi definitia »