AREOPÁG s.n. (La atenieni) Tribunal suprem care supraveghea exercitarea magistraturilor și judeca crimele grave. ♦ (Fig.) Reuniune de savanți; adunare de magistrați, de judecători. [Pron. -re-o-, pl. -guri. / < fr. aréopage, it. areopago < gr. Areiopagos < Areios – Ares, zeul grec al războiului, pagos – colină]. Vezi definitia »

GIROVÁG s. m. călugăr rătăcitor, vagabond. (< fr. gyrovague, lat. gyrovagus) Vezi definitia »

ENERGOFÁG, -Ă adj. (fam.; despre industrie, procese tehnologice) mare consumator de energie. (< energo- + -fag²) Vezi definitia »

PERITEÁG, periteaguri, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită din trei perimete. – Din rus. pereteaga. Vezi definitia »

CHEÁG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte; chimozină, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (În sintagma) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui; coagul. 4. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum). Vezi definitia »