MAGNETOTELÚRIC, -Ă adj. (despre metode de prospectare geologică) care identifică zăcăminte pe baza câmpurilor magnetice ale Pământului. (< engl. magnetotelluric) Vezi definitia »

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -ce, adj. Care aparține arheologiei, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologique. Vezi definitia »

HADROCÉNTRIC, -Ă adj. (despre plante) cu hadromul dispus central, acoperit de vasele liberiene. (< fr. hadrocentrique) Vezi definitia »

BIGENÉRIC, -Ă adj. (despre plante) provenit din două genuri deosebite. (< fr. bigénérique) Vezi definitia »

BURÁTIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Contaminare între bură și broatec. Vezi definitia »