Definita cuvantului bob
BOB1 (‹ sl.) s. n., s. m. 1. S. m. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu tulpina înaltă de 80-120 cm, fistuloasă, cu frunze penat-compuse, flori albe sau roze și fructe păstăi mari, pieloase (Vicia faba); originară din Asia, este cultivată pentru nutreț. 2. S. n. Fructul bobului (1) și mai ales sămînța lui comestibilă (scoasă din păstaie). ♦ P. analog. Fruct sau sămînță a unor plante, mai ales a cerealelor; grăunte. 3. S. m. pl. Boabe (2) cu care se ghicește viitorul. ♦ Expr. A da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor. 4. S. n. Obiect de forma unui bob (2), izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare; fir (de nisip), strop (de apă).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bob
LUCIFÓB, -Ă adj. (despre animale) care se ferește de lumină. (< fr. luciphobe) Vezi definitia »
AGORAFÓB, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de agorafobie. (< fr. agoraphobe) Vezi definitia »
GARDERÓB s.n. v. garderobă. Vezi definitia »
OB- pref. „(în) contra”, „în față”, „în schimbul”. (< fr. ob-, cf. lat. ob) Vezi definitia »
GALEOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de galeofobie. (< fr. galéophobe) Vezi definitia »