PONCÍF s. n. 1. desen înțepat pe care se presară ponce pentru a fi reprodus pe o altă hârtie. 2. producție artistică sau literară banală. ◊ afirmație lipsită de originalitate. (< fr. poncif) Vezi definitia »

afíf, adj. – Lefter, fără bani. Tc. hafif „ușor”, din arab. hafῑf (DAR; Lokotsch 773). Tc. afif „cast”, propus de Roesler 588 și Șeineanu, II, 9 pare a fi același cuvînt. Vezi definitia »

ștraif s.n. (reg.) operație de târâre a buștenilor pe pământ până la locul unde sunt încărcați în vehicule. Vezi definitia »

ZAÍF, -Ă, zaifi, -e, adj. (Înv. și arh.) Indispus, bolnav; debil, convalescent. – Din tc. zayif. Vezi definitia »

catastif, catastife s. n. cazier. Vezi definitia »