TURNÚRĂ s.f. I. 1. Înfățișare, aspect (exterior) sub care se prezintă lucrurile, faptele. ♦ Întorsătură. 2. Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. Perniță sau bucată de stofă purtată odinioară de femei la spate sub rochie, mai jos de talie. [< fr. tournure]. Vezi definitia »

LACÁZĂ s. f. enzimă din sfeclă, ciuperci, fructe etc. (< fr. laccașe) Vezi definitia »

BOBOTEÁZĂ s. f. Sărbătoarea botezului lui Iisus Hristos (6 ianuarie). ◊ Gerul bobotezei = ger mare. – Din apă + botează. Vezi definitia »

CRISTIÁNĂ s. f. oprire la schi printr-o întoarcere bruscă, cu schiurile apropiate. (< fr. christiania) Vezi definitia »

SULUMÍNĂ, sulumine, s. f. (Bot.) Filimică. – Et. nec. Vezi definitia »