arcalíu, arcalíi, s.m. (înv.) om influent, cu credit Vezi definitia »

CORÓNIU s. n. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. – din fr. coronium. Vezi definitia »

AMÓNIU s. n. sg. Metal alcalin care se găsește numai în compuși. – Fr. ammonium. Vezi definitia »

DECLAMATÓRIU, -IE adj. v. declamator. Vezi definitia »

CONÚBIU s. n. 1. (livr.) căsătorie. 2. (bot.) altoire. (< lat. conubium) Vezi definitia »