IZOGÓNĂ s. f. v. izogon [în DN]. Vezi definitia »

RELUCTÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Rezistență magnetică. [Pl. -te. / < fr. réluctance, engl. reluctance]. Vezi definitia »

CALÍȘĂ s.f. Formație geologică în formă de crustă albicioasă dură, compusă din carbonat de calciu și aflată în solul din sud-vestul Statelor Unite. [< fr. caliche]. Vezi definitia »

UȘCHEÁLĂ s. f. (Arg.) 1. Hoinăreală. 2. Plecare repede, pe neașteptate dintr-un loc. – Ușchi + suf. -eală. Vezi definitia »

vălătuceálă (reg., rar) s. f., g.-d. art. vălătucélii; pl. vălătucéli Vezi definitia »