omizí (omizésc, omizít), vb. (Trans.) A se face ziuă. Sl. omeziti (Candrea), cf. miji. Vezi definitia »

mârcezí, mârcezésc, vb. IV (reg.) 1. a se ofili, a se veșteji. 2. a slăbi, a se vlăgui. 3. a strivi, a zdrobi. Vezi definitia »

vezi ERPETOLOG Vezi definitia »

îmbrânzí, îmbrânzésc, vb. IV (reg.) 2. a aduna oi pentru stână. 2. a mulge laptele oilor pentru a face brânză. Vezi definitia »

HĂRĂZÍ, hărăzesc, vb. IV. Tranz. 1. A stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a destina (1). ♦ (Înv.) A dedica, a închina. 2. (Înv.) A face cuiva un dar, o cinste, o donație; a acorda un drept, un privilegiu, un titlu, o distincție. – Din sl. harizati. Vezi definitia »