ISMAILÍT s. m. membru al unei secte de musulmani șiiți, de un fanatism extrem. (< fr. ismailite) Vezi definitia »

GRAPTOLÍT, graptoliți, s. m. (La pl.) Clasă de animale fosile care trăiau în colonii de indivizi variați cu funcții diferite; (și la sg.) animal din această clasă. – Din fr. graptolite, germ. Graptolithen. Vezi definitia »

ZĂNGĂNÍT, zăngănituri, s. n. Zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire; zăngănire, zăngăt. [Var.: zingănít, zângănít s. n.] – V. zăngăni. Vezi definitia »

ȘTRECUÍT s. n. Faptul de a ștrecui; ștrecuire. – V. ștrecui. Vezi definitia »

CROÍT s. n. Faptul de a croi². – V. croi². Vezi definitia »