proptí (proptésc, proptít), vb. – 1. A sprijini, a rezema. – 2. A pune, a fixa, a se rezema. – 3. A proteja, a favoriza. – Var. Mold. propi, Trans. împropti. Sl. podŭprĕti (Tiktin; Candrea). – Der. proptă, s. f. (proptea; sprijin, protecție; opoziție, rezistență); proptea, s. f. (stîlp de sprijin; ajutor; protecție; pană, piedică, frînă); proptiș, s. n. (barieră, stavilă); proptiș, adv. (pieptiș); proptitor, s. n. (oiște). Vezi definitia »

ZOPOTÍ, zopotesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A alerga de colo până colo, fără odihnă. – Et. nec. Vezi definitia »

ÎNVESTÍ, învestesc, vb. IV. Tranz. A acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura. – Din fr. investir, lat. investire. Vezi definitia »

cohâltí, cohâltésc, vb. IV (reg.) a nu mai putea, a fi extenuat; a cădea de foame, a fi lihnit. Vezi definitia »

pareti Vezi definitia »