APOCÉNTRU s. n. punct al orbitei unui corp ceresc unde acesta se află la cea mai mare distanță de corpul central în jurul căruia se mișcă. (< fr. apocentre) Vezi definitia »

FECIORÁNDRU, feciorandri, s. m. (Rar) Fecioraș. – Din fecior + suf. -andru. Vezi definitia »

ODOMÉTRU s. n. aparat folosit în odometrie; podometru (1). (< fr. odomètre) Vezi definitia »

molótru (molótri), s. m. – Sulfină (Melilotus coerulea). Mr. malathru. Mgr. μάραθρον, prin intermediul sl. molotri (Cihac, II, 202; Tiktin; Conev 48). Der. directă din gr., printr-o var. *μόλοθρον (Diculescu, Elementele, 469), pare mai puțin probabilă. Vezi definitia »

vezi că-ți pute curu’! expr. (adol., vulg.) minți! Vezi definitia »