DEROGATÓRIU, -IE, derogatorii, adj. Care conține o derogare, cu caracter de derogare. – Din fr. dérogatoire, lat. derogatorius. Vezi definitia »

INTERSTÍȚIU s. n. interval, spațiu liber între două corpuri, între două părți ale unui tot. (< fr. interstice, lat. interstitium) Vezi definitia »

iasaccíu, iasaccíi, s.m. (înv.) soldat turc pentru pază; cavaz. Vezi definitia »

CONTRÁRIU s. n. fiecare dintre cele două laturi, însușiri sau tendințe interne ale obiectelor, fenomenelor și proceselor opuse unele altora. (< lat. contrarius) Vezi definitia »

chiulhanagíu, chiulhanagíi, s.m. (reg., înv.) cel ce încălzește baia. Vezi definitia »