INODÓR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus. Vezi definitia »

AFINÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la afinare. (< fr. affineur) Vezi definitia »

MOHÓR, (2) mohoare, s. n. 1. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare, ascuțite, cu flori stacojii, galbene-ruginii etc. dispuse în spice cilindrice, dintre care unele se cultivă ca plante furajere (Setaria). 2. Loc cultivat cu mohor (1) sau pe care crește mohor. – Din magh. mohar. Vezi definitia »

RADIOEMIȚĂTÓR s.n. Instalație cu care se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații. [< radio- + emițător]. Vezi definitia »

UZURPATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care în mod ilegal a acaparat puterea sau și-a însușit drepturile altuia. [Cf. fr. usurpateur, lat. usurpator]. Vezi definitia »